Un matrix e atât de ingenios pe cât de simplu, uşurinţa lui determină dependenta, pe cât e mai competitiv, pe atât e mai uşor să te pierzi în el fără să îţi mai dai seama s-au fără să îţi mai pese, placerea obţinuta genereaza sacrificiul...
La fel cum te pierzi in acel joc cu orele, poti face ceva util, dar nu faci, de ce acest cliseu? de ce nu poti sa iti pui viata pe picioare, sa te tii de ceva real, care stii ca iti va starni pasiune si bucurie... sclavia se manifesta prin jocuri virtuale, in schimb din asta poti invata cum sa folosesti acea manie de neoprit pentru a implini visele... "Mind the gaps" trebuie invatam sa constientizam autopilotul din noi
in tot acest timp pierdut, gandurile nu mai au nici un "flow" sau sens, pur si simplu ies din mine de la depravarea somnolenta si totusi te face sa realizezi pilotul automat si toate reprimarile organismului, instinctele preiau controlul, detaliile nu mai conteaza, nararea acestor experiente dupa timpul petrecut mi-se pare banala, daca le tot imortalizez aici, ele isi vor face datoria de a imi aminti dece le-am scris...
dupa o zi fara somn continui aceeasi fraza, cu aceeasi priza de constiinta, simtind cum ma pierd in momentele banale, oare e autopilotul sau psihicul obosit, oricare ar fi dintre ele tot ma tin in aceeasi stare de dorinta de implinire... ego-ul este puscaria mintii, personalitatea prin care ne manifestam si controlam fata de societate, intrebarea e daca ne controlam noi s-au ne controleaza ea... trebuie sa ne eliberam mintile de dorinta...
No comments:
Post a Comment